Știați că, în Japonia, cel puțin una din patru persoane are peste 65 de ani?
Îmbătrânirea în Japonia reprezintă creșterea mediei de vârstă a locuitorilor arhipelagului, ca urmare a unei mortalități scăzute și a unei scăderi a fertilității.
Astăzi, persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproape 30% din locuitori, în timp ce segmentul sub 15 ani este estimat la doar 12%. Într-un secol, numărul persoanelor vârstnice a bătut toate recordurile, în timp ce rata natalității este extrem de scăzută.
Care sunt cauzele și provocările Japoniei în fața acestui fenomen social îngrijorător? De altfel, pe 20 septembrie, seniorii sunt sărbătoriți în Japonia prin Keiro no Hi.
👴 Cea mai vârstnică populație din lume
Grafic privind speranța de viață în Japonia. Sursă: Nippon.com
Cu o speranță de viață de 84 de ani, țara deține recordul pentru cea mai vârstnică populație din lume. Explicația se află la cele două extremități ale piramidei vârstelor.
🎂 Țara centenarilor
Japonia este țara cu cei mai mulți centenari din lume (peste 80.000 în 2020, la o populație de 125,5 milioane de locuitori). La fel ca în alte țări industrializate și dezvoltate, speranța de viață este ridicată. Astfel, aceasta este de 81 de ani pentru bărbați și de 87 de ani pentru femei. Totuși, calitatea vieții, progresele medicinei și accesul mai bun la îngrijiri medicale explică doar parțial această longevitate remarcabilă.
Putem remarca regimul alimentar japonez bogat în pește, orez și ceai verde, și sărac în carne și zaharuri. Rata scăzută a obezității și consumul de produse cu un conținut ridicat de antioxidanți, minerale și omega 3 joacă cu siguranță un rol în creșterea longevității. În final, viața în comunitate și filozofia japoneză ar avea efecte deosebit de pozitive asupra sănătății, dacă dăm crezare locuitorilor din insula Okinawa, renumită pentru numeroșii săi centenari.
👶 O natalitate în declin
Pe de altă parte, populația se reînnoiește cu greu, deoarece indicele de fertilitate este estimat în prezent la 1,43, în timp ce ar trebui să fie de cel puțin 2,1. Deși natalitatea a scăzut constant după cel de-al Doilea Război Mondial, declinul demografic a început în jurul anului 2005, când rata mortalității a depășit numărul nașterilor.
Din acest motiv, căsătoria a devenit din ce în ce mai rară și mai tardivă. Astăzi, femeile țin la libertatea lor și la cariera profesională. În plus, au devenit extrem de exigente cu privire la statutul social și financiar al pretendenților, ceea ce face ca numărul persoanelor celibatare să explodeze.
Integrarea femeilor pe piața muncii, oricât de pozitivă ar fi, a contribuit la această scădere a natalității. Într-adevăr, în Japonia este foarte dificil să îmbini un loc de muncă cu viața de familie, cultura japoneză impunând un program de lucru foarte solicitant. Mai mult, lipsa structurilor de primire și a ajutoarelor sociale nu încurajează maternitatea.
Costul vieții și durata studiilor în Japonia pot, de asemenea, să frâneze dorința de a deveni părinți. Adesea, cuplurile se formează târziu și nu au întotdeauna mijloacele financiare necesare pentru a susține nevoile unui copil.
În final, japonezii par să manifeste un anumit dezinteres față de sexualitate, ceea ce nu ajută deloc rata natalității, care este deja una dintre cele mai scăzute din lume.
🔎 Provocările și consecințele unei populații îmbătrânite
Sursă: manuelnumeriquemax.belin.education
În prezent, poporul japonez numără tot mai multe persoane vârstnice și tot mai puțini tineri activi. Nu doar că populația îmbătrânește, dar ea este în declin constant de zece ani. În timp ce populația niponă număra 128 de milioane de locuitori în 2010, se estimează că aceasta ar putea să scadă la jumătate până în 2100, conform statisticilor.
Japonia trăiește în mod accelerat fenomenul de îmbătrânire care afectează țările dezvoltate, iar acest lucru nu este lipsit de consecințe sociale și economice.
💰 Precaritatea seniorilor
Îmbătrânirea în Japonia este o realitate îngrijorătoare care afectează puternic sistemul de pensii. Cu pensii deosebit de mici, numeroși seniori trăiesc sub pragul sărăciei. De altfel, peste 10% dintre aceștia continuă să lucreze după vârsta de pensionare fixată la 65 de ani. Alții merg până la a comite delicte pentru a ajunge la închisoare, rupând astfel singurătatea și asigurându-și cazarea și hrana.
💸 O provocare economică
La nivel economic, îmbătrânirea în Țara Soarelui Răsare merge mână în mână cu diminuarea populației active și, prin urmare, cu un deficit de forță de muncă. Un adevărat obstacol pentru creșterea țării! Japonia, a treia putere economică mondială și membră a G7, riscă să-și piardă competitivitatea și influența politică mondială. În final, cheltuielile legate de pensii și sănătate apasă asupra finanțelor publice.
💡 Soluții în fața îmbătrânirii Japoniei
Muncitori vârstnici în Japonia. Sursă: indianexpress.com
Pentru a face față acestei crize demografice, guvernul încearcă să implementeze soluții. Astfel, prim-ministrul Japoniei, Yoshihide Suga, promite o primă pentru tinerii căsătoriți pentru a-i ajuta să se stabilească, sau chiar decontarea tratamentelor pentru infertilitate.
Guvernul încurajează nașterile prin crearea de structuri de primire gratuite pentru copiii mici, precum și prin ajutoare financiare pentru familii. Alte soluții mai originale încep să apară, cum ar fi investiția în robotică pentru a înlocui personalul în sectoarele sănătății, alimentației și industriei. În final, se pare că IA este pusă în serviciul persoanelor celibatare pentru a le permite să-și întâlnească sufletul pereche.
În paralel, statul menține cât mai mult posibil persoanele de peste 65 de ani în câmpul muncii pentru a face față diminuării populației active. Astfel, un funcționar poate lucra până la 80 de ani. Amânarea vârstei legale de pensionare și creșterea numărului de lucrători vârstnici nu vor fi, evident, suficiente pentru a compensa scăderea populației active. Totuși, imigrația rămâne foarte limitată în arhipelag, care dorește să-și păstreze identitatea culturală; autoritățile preferând să se orienteze către o politică de natalitate.
👨🦳 Keiro no Hi, ziua persoanelor vârstnice
Desene pentru ziua persoanelor vârstnice. Sursă: japan-forward.com
În Japonia, cultul strămoșilor este foarte important. De asemenea, persoanele de vârsta a treia sunt foarte respectate în cultura niponă. Instituită în 1963, ziua respectului pentru seniori, sau Keiro no Hi, este o zi liberă.
Sărbătorită în trecut pe 15 septembrie, aceasta are loc acum în a treia zi de luni a lunii și cade pe 20 septembrie în acest an. În această zi, persoanele vârstnice sunt sărbătorite în Țara Soarelui Răsare. Canalele TV difuzează emisiuni speciale, școlile organizează spectacole, iar copiii oferă cadouri bunicilor lor. Sunt servite mese festive pentru seniori și se oferă o mică cupă de sake din argint centenarilor din sat. Este o modalitate de a-și exprima recunoștința față de bătrâni. De notat că, odată cu creșterea speranței de viață, aceste sărbători riscă să devină excesiv de costisitoare pentru colectivități.
În fața îmbătrânirii, Japonia trebuie să găsească noi soluții pentru a-și păstra economia și calitatea vieții. O nouă provocare pentru Țara Soarelui Răsare.
