Adesea confundată în mod eronat cu o curtezană, gheișa se definește prin practicarea artelor tradiționale japoneze. Ea își oferă talentele pentru a ține companie și a distra oameni de afaceri înstăriți în timpul unor ocazii speciale, precum banchete sau seri prestigioase. Dans, muzică, conversație: gheișele întrunesc calități artistice și sociale remarcabile. Ele se disting prin rafinament, cultură generală și frumusețe.
Descoperiți universul misterios și voluptuos al gheișelor, precum și rolul lor în conservarea tradițiilor seculare.
❔ Semnificația cuvântului japonez „gheișă”
Numele „gheișă” este compus din două caractere care pot fi traduse prin „artă” și „persoană”. Literal, cuvântul înseamnă „Persoană care practică artele”. Gheișa este, așadar, înainte de toate, o artistă japoneză. Ea dispune de competențele esențiale pentru a-și distra clienții, valorificând în același timp tradițiile ancestrale. Gheișa, prin delicatețea și forța sa, face parte din lumea florilor și a sălciilor (karyūkai).
Ucenică gheișă (maiko) într-o casă de gheișe (okiya) sub supravegherea „mamei” (okâsan).
🌸 Originea și evoluția profesiei de gheișă
Conceptul de muză artistică a apărut pentru prima dată în anul 794, sub domnia împăratului Kamu, care a invitat dansatoare pentru a-i distra pe
samurai și războinici. Această asociere între artă și divertisment a dat naștere, mai târziu, gheișelor pe care le cunoaștem astăzi.
Tendința s-a dezvoltat în era Edo, în fosta capitală a Japoniei. Treptat, dansatoarele și-au cultivat și alte talente, precum cântatul, poezia, muzica clasică și arta conversației. Ele erau adesea invitate la banchete (ozashiki) în calitate de doamne de companie pentru a servi sake și a distra clientela nobilă.
Știați că primele gheișe oficiale erau bărbați? Numeroase femei, numite onna geisha, s-au alăturat ulterior profesiei până când au devenit majoritare. Abia începând cu anul 1800, profesia a devenit exclusiv feminină.
De-a lungul anilor, profesia de gheișă a fost recunoscută oficial, fiind urmată de un cod de conduită foarte strict. Creșterea profesiei este asociată cu apariția caselor de ceai.
Fotografii cu geiko la Templul Ryuhonji. ©kyoto flowertourism/Flickr.
Deși erau sute de mii în perioada Edo și până la al Doilea Război Mondial, gheișele au devenit din ce în ce mai rare. Mai erau doar 15.000 în secolul al XIX-lea, iar astăzi numărăm abia 200, în principal în cartierul Gion.
Într-adevăr, în timpul războiului, guvernul a închis „orașele flori” pentru a recruta gheișele în fabrici. În plus, tinerele au acum obligația de a termina liceul înainte de a se orienta către această profesie.
Dacă numărul profesionistelor a scăzut foarte mult față de trecut, se pare că există o revigorare a activității datorită mass-mediei. Astfel, numărul ucenicelor gheișe (maiko) este în creștere.
👉 Rolul gheișei
Gheișa, numită și geiko, este o gazdă care stăpânește artele tradiționale japoneze. Devotată țării sale, ea întruchipează prin ea însăși folclorul și cultura japoneză cu rafinament și eleganță. Cu un aspect îngrijit, ea prezintă o estetică perfectă, cu un machiaj elaborat, un coc impecabil, un kimono japonez din mătase și un evantai pe care îl mânuiește cu brio.
Gheișa stăpânește dansurile, cântatul și muzica. Ea cântă la shamisen (instrument cu coarde) și la taiko (tobă). Ceremonia ceaiului, jocurile, poezia, caligrafia și arta conversației nu au secrete pentru ea. De altfel, cultura sa generală este deosebit de bogată. În sfârșit, până în secolul al XX-lea, gheișa era considerată o ambasadoare a modei.
Aceste gazde au, așadar, toate calitățile necesare pentru a vă oferi un moment excelent, uimindu-vă atât privirea, cât și spiritul. Ele lucrează în principal în casele de ceai (ochaya) și în restaurante pentru a anima banchete și a distra clienții înstăriți.
Integrate în cercurile bărbaților influenți și păstrătoare ale obiceiurilor japoneze, ele joacă un rol important în societate. Mai mult, această profesie este foarte respectată în Țara Soarelui Răsare, unde compania unei gheișe rămâne un mare privilegiu.
🙈 Confuzia între gheișă și prostituată
Deși, prin extensie, gheișele sunt reduse la prostituție, în special în mentalitatea occidentalilor, această practică este exclusă oficial din profesie încă din secolul al XVIII-lea.
Confuzia provine din mai mulți factori. În primul rând, gheișele și prostituatele împărțeau aceleași cartiere. Adică kagai, sau străzile dedicate plăcerii. La fel ca și curtezanele, ele frecventau aceleași case de ceai, în serviciul unei clientele bogate.
Deși excluse inițial din profesie, favorurile sexuale erau posibile. Era curent, în era Edo, să se acorde aceste practici sau chiar să se vândă virginitatea gheișelor la un preț ridicat.
Pe de altă parte, anumite prostituate de rang înalt aveau un mod de a se îmbrăca și de a se machia similar cu cel al gheișelor.
În sfârșit, mass-media a contribuit la difuzarea ideilor preconcepute prin opere literare și cinematografice precum Memoriile unei gheișe.
Oricum ar fi, prostituția nu face parte din funcțiile gheișelor de astăzi.
✍ Formarea gheișei
Nu devine gheișă oricine dorește. Deși numeroase tinere japoneze visează să devină gheișe, profesia necesită cel puțin 5 ani de formare și o ucenicie foarte strictă.
Altădată, fetițele se alăturau caselor de gheișe (okiya) de la vârsta de 6 ani. Această epocă a apus, din fericire. Într-adevăr, trebuie să aveți cel puțin 15 ani și să fi terminat gimnaziul pentru a deveni gheișă.
Fotografii cu maiko la Templul Ryuhonji. ©kyoto flowertourism/Flickr.
Timp de 5 ani, elevele gheișe (maiko) învață toate codurile de conduită asociate profesiei. Ele studiază regulile de bunăcuviință, arta îmbrăcatului, a machiajului, modul de a sta, de a se deplasa și de a se așeza cu eleganță. Nu vă amintește puțin de concursurile de frumusețe?
Ele învață, de asemenea, arte tradiționale precum dansul, cântatul, servirea ceaiului, aranjamentele florale sau literatura. La finalul formării, gheișele excelează în toate domeniile artistice.
Maiko însoțesc geiko în viața lor cotidiană și la întâlniri. Ele întrețin o legătură puternică cu mentoarea lor și învață să-și facă un loc în comunitatea foarte închisă a burgheziei.
👘 Codul de conduită al gheișelor
Numeroase reguli guvernează viața gheișelor. Într-adevăr, datoria lor de a fi rafinate le obligă să-și controleze toate gesturile pentru a respecta acest cod foarte strict. Astfel, tinerele nu sunt libere să meargă unde doresc sau să facă ce vor, deoarece sunt obligate să urmeze criterii foarte precise, respectând tradițiile.
Casa gheișelor
În general, gheișele trăiesc în okiya din „orașele flori” (hanamachi) la Kyoto. Aceste case sunt compuse dintr-o mamă (okâsan) și mai multe gheișe care trăiesc sub același acoperiș, uneori cu personal care ajută la gătit sau la curățenie. Okâsan educă și ia sub aripa sa tinerele fete în timpul formării lor.
Urmăriți în videoclip pregătirea unei geiko:
<
Machiaj tradițional
Gheișele și, în special, maiko au un machiaj foarte recognoscibil. Tenul este acoperit cu alb folosind pudră de orez, pentru a aminti de măștile japoneze. Gura este parțial colorată în roșu. Privirea este subliniată cu negru, cu atingeri de roșu la colțul pleoapelor și pe sprâncene. Unele gheișe își colorează dinții în negru (semn de frumusețe odinioară în Japonia). Suntem de acord, gusturile sunt subiective 😅
Machiajul gheișelor mai experimentate este mai discret pentru a releva frumusețea lor naturală și, spre deosebire de maiko care își lasă buza superioară albă, doar aceasta din urmă va fi colorată, semn al unei gheișe desăvârșite.
Coafură
Ele poartă părul lung și negru prins într-un coc tradițional, susținut de ace și accesorizat cu elemente florale. În zilele noastre, majoritatea gheișelor folosesc o perucă pentru a nu-și deteriora părul și pentru a obține un rezultat impecabil fără prea mult efort. Coafurile gheișelor confirmate sunt mai puțin elaborate decât cele ale maiko.
Ținută vestimentară
Fiecare detaliu al ținutei relevă experiența și rangul gheișelor. Trebuie să știți că unele costume cântăresc peste 20 kg! Maiko poartă un kimono tradițional colorat, cu o curea (obi) lată și foarte vizibilă, în timp ce geiko adoptă o ținută mai discretă, cu imprimeuri mai sobre. Sandalele, sau geta, sunt prevăzute cu tălpi din lemn mai mult sau mai puțin groase. Acestea indică rangul gheișei, la fel ca și culoarea baretelor.
Ziua tipică a unei gheișe
Pe parcursul zilei, gheișa își dezvoltă competențele artistice și culturale pentru a fi mereu la înălțime. De asemenea, petrec numeroase ore îngrijindu-și aspectul. La sfârșitul după-amiezii, ele se îndreaptă discret către casele de ceai, străbătând străduțele pentru a primi oameni de afaceri înstăriți.
📌 Întrebări practice: Întâlnirea cu gheișele
În timpul următoarei călătorii în Japonia, ați dori să întâlniți o gheișă pentru a vă cufunda în folclorul japonez și a pătrunde mitul nipon? În primul rând, trebuie să știți că aceste doamne de companie au devenit foarte rare; cu toate acestea, le mai puteți zări, în special în cartierul Gion, unde locuiesc.
Unde puteți vedea gheișe?
Gheișele și maiko se găsesc în principal la Kyoto și, mai precis, în hanamachi precum Gion, Pontochō, Kamishichiken și Miyagawachō.
Dacă aveți posibilitatea, vă sfătuiesc să rezervați serviciile unei gheișe prin intermediul unei case de ceai, al unui restaurant sau al unui hotel. Uneori este nevoie de recomandări bune pentru a reuși, deoarece majoritatea clienților sunt aleși pe bază de recomandare.
În rest, le puteți întâlni uneori plimbându-vă prin Gion, seara, când gheișele se îndreaptă spre locul lor de activitate sau își termină munca.
De asemenea, este posibil să vedeți un spectacol de gheișe în timpul unor reprezentații publice sau turistice. Dacă vechea capitală nu este pe traseul dumneavoastră, le puteți zări și în hanamachi din Tokyo, de exemplu în Asakusa, Shimbashi sau în districtul Kagurazaka.
Tariful unei gheișe
Trebuie să știți că tariful este foarte ridicat. Într-adevăr, contați pe minimum 2000 până la 8000 yeni pentru un spectacol și de trei ori mai mult pentru o prestație privată. De asemenea, veți primi factura la scurt timp după seară. Nu uitați că este vorba despre un mare privilegiu și că această doamnă de companie vă va face să petreceți un moment magic de care vă veți aminti mult timp.
Acum știți totul despre gheișe și misterele lor. Adevărate artiste, aceste femei frumoase și talentate continuă să fascineze atât japonezii, cât și turiștii. Cine știe, poate veți avea norocul să întâlniți una în timpul următoarei călătorii în Japonia?
